Proclamaţia Unirii Alba Iulia 1 Decembrie 1918

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 

DOCUMENT ISTORIC -FACSIMIL   -SIMBOL DE STAT -CU 

VALOARE DE TEZAUR

TEXTUL TRANSLITERAT DIN DOCUMENTUL FACSIMIL- SIMBOL DE STAT CU VALOARE DE TEZAUR .

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor indreptăţiţi la Alba-Iulia in ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă indeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la intreg Banatul cuprins intre râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la intrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. In legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

o    Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca in limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării in proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

o    Egală indreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

o    Infăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proporţional, pentru ambele sexe, in vârstă de 21 de ani la reprezentarea in comune, judeţe ori parlament.

o    Desăvârşită libertate de presă, asociere şi intrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

o    Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, in special a proprietăţilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi in temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

o    Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să infăptuiască comuniunea naţiunilor libere in aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar in viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi in această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici in Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se inchină inaintea memoriei acelor bravi români, care in acest război şi-au vărsat sângele pentru infăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată indreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare in interesul naţiunii.